Pelerinaje Manastiri

Asa zice Domnul: “Opriti-va de la caile voastre!Priviti si intrebati de caile celor de demult, de calea cea buna si mergeti pe dansa si veti afla odihna sufletelor voastre.” Ieremia 6,16 Suntem obisnuiti sa asteptam perioada concediului pentru ca, pe baza cheltuielii unei sume adecvate, sa beneficiem de servicii specializate de turism in vederea recomfortarii, odihnei si regenerarii fortei de munca. Este atitudinea fireasca a omului modern intr-o societate secularizata.

Exista, din fericire, si posibilitatea de a “investi” intr-un alt domeniu, acela al implinirii noastre duhovnicesti. Este vorba de actul de pelerinaj care, spre deosebire de orice activitate turistica, impune, pe langa plata necesara comfortului material si implicatii legate de folosul nostru sufletesc. Un pelerin nu se asteapta la odihna, la timp liber, la relaxare.

El se daruieste unui efort duhovnicesc in scopul imbogatirii sufletului sau. Se pregateste inaintea pelerinajului, beneficiind de sprijinul dat de parintele duhovnicesc, afland ca si Apostolul Toma raspunsul : “ Eu sunt Calea, Adevarul si Viata” la intrebarea “ Unde mergem si cum se ajunge la Tatal?”. Pelerinul depune efort in timpul pelerinajului, ajutat de conducatorul spiritual al grupului, retraieste inoirea sufleteasca atunci cand, reintors acasa, rememoreaza contemplativ sirul evenimentelor la care a participat, intelegand, ca si pelerinii din evanghelie, “ Oare nu ardea in inima noastra, cand ne vorbea pe cale si cand ne talcuia scripturile”. Investeste pentru “a fi”.

In acest sens, a face pelerinaj, nu inseamna a beneficia de un concediu itinerant, a vizita obiective monumental – istorice, ci a te dedica fiintial unui efort de crestere duhovniceasca, intr-un spatiu aureolar de prezenta lui Dumnezeu.
Manastirile si schiturile noastre ortodoxe,prin sacralitatea lor si prin frumusetile imprejurimilor sunt vetrele de spiritualitate cele mai potrivite pentru inchinare si liniste sufleteasca.