Semnificatia actului de pelerinaj
Asa zice Domnul: “Opriti-va de la caile voastre!Priviti si intrebati de caile celor de demult, de calea cea buna si mergeti pe dansa si veti afla odihna sufletelor voastre.” Ieremia 6,16
Suntem obisnuiti sa asteptam perioada concediului pentru ca, pe baza cheltuielii unei sume adecvate, sa beneficiem de servicii specializate de turism in vederea recomfortarii, odihnei si regenerarii fortei de munca. Este atitudinea fireasca a omului modern intr-o societate secularizata.
Exista, din fericire, si posibilitatea de a “investi” intr-un alt domeniu, acela al implinirii noastre duhovnicesti. Este vorba de actul de pelerinaj care, spre deosebire de orice activitate turistica, impune, pe langa plata necesara comfortului material si implicatii legate de folosul nostru sufletesc. Un pelerin nu se asteapta la odihna, la timp liber, la relaxare.
El se daruieste unui efort duhovnicesc in scopul imbogatirii sufletului sau. Se pregateste inaintea pelerinajului, beneficiind de sprijinul dat de parintele duhovnicesc, afland ca si Apostolul Toma raspunsul : “ Eu sunt Calea, Adevarul si Viata” la intrebarea “ Unde mergem si cum se ajunge la Tatal?”. Pelerinul depune efort in timpul pelerinajului, ajutat de conducatorul spiritual al grupului, retraieste inoirea sufleteasca atunci cand, reintors acasa, rememoreaza contemplativ sirul evenimentelor la care a participat, intelegand, ca si pelerinii din evanghelie, “ Oare nu ardea in inima noastra, cand ne vorbea pe cale si cand ne talcuia scripturile”.
Investeste pentru “a fi”.
In acest sens, a face pelerinaj, nu inseamna a beneficia de un concediu itinerant, a vizita obiective monumental – istorice, ci a te dedica fiintial unui efort de crestere duhovniceasca, intr-un spatiu aureolar de prezenta lui Dumnezeu.
Manastirile si schiturile noastre ortodoxe,prin sacralitatea lor si prin frumusetile imprejurimilor sunt vetrele de spiritualitate cele mai potrivite pentru inchinare si liniste sufleteasca.
Cimitirul Vesel este un cimitir din localitatea Săpânţa, judeţul Maramureş, faimos pentru crucile mormintelor viu colorate, picturile naive reprezentând scene din viaţa şi ocupaţia persoanelor înhumate.
Pe unele cruci există chiar versuri în care sunt amintite, deseori cu nuanţe umoristice, persoanele respective.
Ineditul acestui cimitir este diferenţierea faţă de majoritatea culturilor popoarelor, care consideră moartea ca un eveniment foarte solemn. Uneori, cultura aparte a acestui cimitir a fost pusă în legătură cu cultura dacilor, a căror filosofie era bazată pe nemurire şi pe consideraţia că moartea era un motiv de bucurie, persoana respectivă ajungând într-o altă viaţă, mai bună. Citeste mai departe »
January 14 2012 | 38 vizualizari | Obiective Turistice | Nici un comentariu »
Obşte de maici
Hram :Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, Sfântul Iosif Mărturisitorul
Localizare: Comuna Săpânţa, Judeţul Maramureş
Foto : Da
Mănăstirea Săpânţa-Peri este amplasată pe malul românesc al Tisei, în Parcul Dendrologic Livada, din vecinătatea localităţii Săpânţa fiind construită în amintirea vechii mănăstiri Peri, distrusă în anul 1761 de către trupele generalului Bukow, din cauză că românii refuzau să treacă la catolicism. Vechiul amplasament este pe malul ucrainean al Tisei, teritoriu ce a revenit Ucrainei în urma celui de-al doilea război mondial.
În acest loc a existat o sihăstrie de pe vremea voievozilor Drăgoşeşti. Voievozii Balcu şi Drag, nepoţii lui Dragoş, au dăruit mănăstirii terenuri întinse şi au ridicat o biserică din piatră. În 13 august 1391 printr-o Diplomă a patriarhului Antonie al IV-lea al Constantinopolului, mănăstirea a fost ridicată la rangul de Stavropighie Patriarhală, cu drept de jurisdicţie asupra bisericilor din opt ţinuturi. Citeste mai departe »
January 10 2012 | 39 vizualizari | Manastiri | Nici un comentariu »
Este situat pe strada Corneliu Coposu nr. 4, în fosta inchisoare politică din Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş.
Muzeul Memorial Sighet se doreşte a fi o instituţie vie, în permanentă schimbare. În fiecare an au fost amenajate, tematic şi cronologic, cea mai mare parte din fostele celule ale închisorii.
În cele trei nivele ale muzeului sunt prezentate teme şi aspecte importante din istoria României de la 1945 până la evenimentele din 1989.
Vizitarea muzeului începe cu o sală de informare, de unde se pătrunde în terifiantul celular, dispus pe trei nivele in jurul unui gol central. Aici vă sunt prezentate la nivelul parterului: Alegerile din 1946, Celula în care a murit Iuliu Maniu, Distrugerea partidelor politice, Represiunea asupra Bisericii, Securitatea între 1948-1989, Colectivizarea, Monarhie versus comunism, Anul 1948 – Sovietizarea României, o cronologie a ţărilor din Europa de est (1945-1989). Citeste mai departe »
December 08 2011 | 50 vizualizari | Obiective Turistice | Nici un comentariu »
Obşte de maici
Hram :Soborul Sfinţilor Apostoli
Localizare: Localitatea Bârsana , judeţul Maramureş
Foto : Da
În depresiunea intramontană a Maramureşului de pe Valea Izei, Bârsana este printre cele mai vechi localităţi. Aici trăiesc meşteri vestiţi care au dus faima locului în ţară şi în lume cum este celebrul cioplitor Toader Bârsan. Mare parte din locuitorii satului se numesc Bârsan, fapt ce atestă că această aşezare străveche din ţinutul stăpânit de cneazul Stan Bârsan a crescut în jurul unei familii întemeietoare de pe vremea cetăţilor dacice descoperite în zonă. Ridicătura de pământ proeminenta (Măgura) din mijlocul satului, numită de localnici Cetatea, ar fi fost o cetate de apărare a dacilor liberi. Primele mărturii scrise care atestă existenţa satului, datează din anii 1326 şi 1360 în care este menţinută şi viaţa religioasă creştină, înfloritoare pe aceste meleaguri. În volumul I, Diplome Maramureşene din secolele XIV-XV, adunate şi comentate de Ioan Mihalyi din Apsa, în diploma din 25 iulie 1390 se pomeneşte de Mănăstirea Bârsana, iar în comentariul la această diplomă, pagina 108, avem informaţia că în această mănăstire a avut rezidenţa cel din urmă episcop maramureşean, Gavril Ştefanea, localnic de origine. Mănăstirea a fost părăsită de călugări pe la 1739 din cauza uniaţiei. Ei au plecat cu dosarele şi arhiva la Mănăstirea Neamţului. Citeste mai departe »
November 11 2011 | 97 vizualizari | Manastiri | Nici un comentariu »
Localitatea Bogdan Vodă s-a numit înainte Cuhea, fiind reşedinţa voievozilor români din Maramureş. In acea vreme a fost ridicată o cetate pe malul înalt al Izei, şi o biserică din piatră ale căror ruine se mai pot vedea şi acum.
De aici a plecat în 1359, împreună cu oştenii săi cei mai de seamă, voievodul Bogdan către Moldova. Citeste mai departe »
November 04 2011 | 124 vizualizari | Obiective Turistice | Nici un comentariu »
Obşte de călugări
Hram :Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul
Localizare: Localitatea Dragomireşti , judeţul Maramureş
Foto : Da
Cele mai vechi mărturii despre Mănăstirea Dragomireşti datează din secolul al XVII-lea fiind distrusă în 1875.
Monahul Pimen Moldovan în anul 1926 reînfiinţează Mănăstirea Dragomireşti în locul numit Valea Prihodiştei.Obştea a fost format din monahi care făceau misiune ortodoxă pe Valea Izei.A fost distrusă în totalitate printr-un incendiu în anul 1949.În cenuşă s-a găsit o icoană din lemn a Maicii Domnului având ca particularitate piciorul stâng al Mântuitorului în formă de palmă.
Citeste mai departe »
October 12 2011 | 150 vizualizari | Manastiri | Nici un comentariu »
Comuna Coşbuc este situată la 15 km de oraşul Năsăud, pe DN 17 C. Muzeul este amplasat în centrul localitătii, la mică distanţă de Podul grăniceresc, acoperit, peste râul Sălăuţa, datând din sec. al XVIII-lea
George Coşbuc s-a născut în Hordou, judeţul Bistriţa Năsăud, în anul 1866 şi provine dintr-o familie a cărei generaţie a avut 12 preoţi. Casa în care a crescut este una mare, construită de tatăl poetului , preotul Sebastian Coşbuc in anul 1840, din piatră. Intrarea se face prin tindă. În prima încăpere sunt expuse obiecte personale ale poetului George Coşbuc şi numeroase cărţi. În a doua încăpere pot fi văzute băncuţa şcolarului, o etajeră cu operele poetului, pelerina şi pălaria lui, alături de mobilierul obişnuit. Următoarele trei săli găzduiesc expoziţii despre viaţa şi opera sa . Citeste mai departe »
October 07 2011 | 151 vizualizari | Obiective Turistice | Nici un comentariu »
Obşte de călugări
Hram : Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de mir
Localizare: Sighişoara
Foto : Da
Amplasată la patru kilometri vest de oraşul Sighişoara, mănăstirea ce poartă hramul ,,Sfântul Mare MucenicDimitrie” se înscrie în categoria aşezămintelor de rugăciune recent ridicate. Dorinţa credincioşilor din zonă de a avea o mănăstire, osteneala vieţuitorilor ei, implicarea protopopului Ioan Boian şi sprijinul venit din diferite părţi a făcut posibilă ridicarea acestei frumoase mănăstiri.
Lucrările privind înfiinţarea vetrei monahale de la Sighişoara au fost demarate în 1997, cu binecuvântarea Arhiepiscopiei de Alba-Iulia. Primul vieţuitor al mănăstirii a fost fratele Zaharia Boitoş, venit de la mănăstirea Frăsinei Nu la mult timp de la demararea lucrărilor a venit de la mănăstirea Lupşa (judeţul Alba) protosinghelul Ghelasie Ţepeş, însoţit de ieromonahul Emanuel, rasoforul Ioil, rasoforul Irineu şi fratele Simion. Citeste mai departe »
September 23 2011 | 193 vizualizari | Manastiri | Nici un comentariu »
Cetatea Sighişoarei
Aşezată pe cursul inferior al Târnavei Mari, cetatea Sighişoarei este o aşezare săsească atestată documentar în anul 1298, întemeierea sa datând înca din sec. al XII-lea. Dezvoltarea economică a oraşului este remarcabilă, datorându-se în primul rând breslelor meşteşugarilor ce sunt menţionate pentru prima dată în anul 1376. Meşterii breslaşi sunt cei care au creat întregul sistem de fortificaţie al cetaţii cu cele 9 turnuri de apărare şi zidurile de incintă. Dintre toate acestea, cele mai importante construcţii ce pot fi admirate şi astăzi sunt Turnul cu Ceas, Turnul Cojocarilor, Turnul Croitorilor, Turnul Cizmarilor, Turnul Măcelarilor. Citeste mai departe »
September 02 2011 | 295 vizualizari | Obiective Turistice | Un comentariu »
Sfânta Mănăstire Caraiman
Obşte de călugări
Hram : Înălţarea Sfintei Cruci ,Buna Vestire, Adormirea Maicii Domnului
Localizare: Strada Palanca, nr.24, Buşteni, judeţul Prahova
Foto : Da
Sfânta Mănăstire Caraiman stă mărturie credinţei creştine la poalele Munţilor Bucegi, în staţiunea Buşteni. Începuturile mânăstirii datează din anul 1996 şi se leagă de ctitorul ei, părintele ieromonah Gherontie Puiu, ce a ridicat acest lăcaş de cult în cinstea Maicii Domnului.
Povestea părintelui este impresionantă şi inspiratoare. Tânărul Gheorghe a păşit pe calea călugăriei, mai întâi la Mănăstirea Neamţ, unde a devenit Gherontie.
A stat aici până în 1959, când a venit decretul de evacuare a lăcaşurilor mănăstireşti. “Într-o zi cenuşie, au sosit câteva maşini cu miliţieni şi ne-au luat pe sus, povesteşte părintele. La plecare, stareţul ne-a binecuvântat. Am fost purtaţi toată noaptea pe drumuri, iar in zorii zilei următoare am ajuns la Iaşi, unde ne-au băgat în nişte barăci, la o fabrică de ţesături. Ne-au tuns bărbile şi pletele, ne-au dat straie muncitoreşti şi ne-au zis să nu mai vorbim decât cu tovarăşe. Era un fel de lagăr de muncă, unde am stat vreo 3 săptămâni. Într-o noapte mi-am pus în gând să fug”. Pe drum, Gherontie s-a întalnit cu 2 miliţieni care l-au dus la arest, obligându-l să semneze proces verbal că ar fi încercat să-i ucidă. Acuzat de tentativă de evadare şi agresarea organelor de miliţie, e condamnat la 15 ani de muncă silnică in lagărul de la Periprava.
Întâmplător, deţinutul e dat pe mâna unui brigadier-şef pe care îl recunoaşte ca fiind fost preot la Mănăstirea Cetăţuia din Iaşi. Acesta îl ajută să evadeze, trimiţându-l la Tulcea pentru descărcarea unor şlepuri. “In timp ce mă aflam pe o stradă destul de populată, mi s-a părut că o văd pe Maicuţa Domnului pe trotuarul celălalt. I-am auzit glasul clar in ureche: Pleci chiar în clipa asta, traversezi strada şi te urci in camion!” Citeste mai departe »
September 02 2011 | 224 vizualizari | Manastiri | Nici un comentariu »
Urmatoarea pagina »
