ÃŽn cadrul Proiectului cultural- religios “România CreÅŸtină”, AsociaÅ£ia “Faptele CredinÅ£ei” în parteneriat cu Parohia „Adormirea Maicii Domnului” ÅŸi „Sfântul Mucenic Corneliu SutaÅŸul” Balta Albă a organizat în perioada 29-31 mai 2018 un pelerinaj la Sfinte Mănăstiri pe traseul următor: BucureÅŸti – FeteÅŸti- ConstanÅ£a-Tulcea-HârÅŸova- Slobozia -BucureÅŸti.
Pelerinii şi-au plecat genunchi rugându-se Domnului, Prea Curatei Sale Maici şi Tuturor Sfinţilor în următoarele locaşuri sfinte: Mănăstirea Peştera Sfântului Apostol Andrei,Mănăstirea Techirghiol, Catedrala Arhiepiscopală din Constanţa, Mănăstirea Celic Dere, Mănăstirea Saon, Mănăstirea Cocoş, Mănăstirea Cerbu.
În localitatea Adamclisi am poposit la Trophaeum Traiani, monumentul triumfal ridicat între anii 106- 109 din porunca împăratului Traian în amintirea luptelor purtate pe aceste meleaguri cu vitejii daci.
Miercuri 30 mai ,timp de 6 ore s-a călătorit în spaÈ›iul Deltei Dunării  cu nava CAMENA pe traseul: BraÈ›ul Tulcea – Canal Mila 35 – Canal Trofilca – Canal Sireasa de Nord (de unde se observă oraÈ™ul Ismail din Ucraina) – Canal Șontea (RezervaÈ›ia de păsări „Lac Nebunu ”) – Cot Candura – Canal Șontea – Canal Mila 35 – BraÈ› Tulcea.
La Centrul Muzeal Eco-Turistic Delta Dunării din Tulcea ,am avut posibilitatea de a cunoaște păsările declarate monumente ale naturii, speciile de animale rare protejate la nivel național și european, speciile dispărute din spațiul deltaic și dobrogean, speciile nou pătrunse în fauna deltei, dar și aspecte din viața lor prin intermediul filmelor dispuse de-a lungul traseului de vizitare.
Acvariul  prezintă o colecție formată din 24 specii de pești indigeni întâlniți în Delta Dunării și Marea Neagră, 23 specii de pești de recif, opt specii de nevertebrate marine și șase specii de corali aduse din Indonezia dar și sturioni, considerați a fi printre cei mai primitivi pești ce mai trăiesc azi pe glob, și anghile, cunoscute datorită particularității reproducerii lor biologice.
În drum spre casă,la Niculiţel,nu departe de Noviodunum (Isaccea de azi) ne-am oprit la basilica paleocreștină, monument unic de arhitectură în Europa.
Valoarea ei constă în cripta sa aşezată sub sfântul altar unde într-o raclă se găseau moaştele a patru martiri.Pe pereţi se găsesc două inscripţii dintre care una redă numele sfinţilor prăznuiţi la 4 iunie: Zotticos,Attalos,Kamasis şi Filippos care au pătimit pentru credinţa în Hristos în timpul marii persecuţii a lui Diocleţian prin anii 303-304 .
Deosebite mulţumiri Doamnei Ioana Antoche și personalului de la Complex Delta Tulcea, pentru amabilitate.

Vă invităm să vizitaţi şi să redescoperiţi ROMÂNIA!

https://www.hoteldelta.eu/nava-camena

Pelerinii însoțiți de părintele paroh Vasile-Cristian Niță şi-au manifestat credinţa,având  binecuvântata  bucurie de a se închina sfintelor icoane, de a înălţa rugăciuni și de a admira pictura următoarelor locaşuri sfinte: Mănăstirea  Cotmeana,Mănăstirea Bistrița ,Mănăstirea Hurezi, Mănăstirea Polovragi, Mănăstirea Tismana, Mănăstirea Almaj Putna, Mănăstirea Vasiova, Mănăstirea Timișeni Șag , Mănăstirea Gai, Mănăstirea Hodoș Bodrog, Mănăstirea Sfânta Cruce Oradea, Mănăstirea Izbuc, Mănăstirea Crișan, Catedrala Mitropolitană din Sibiu, Schitul Păltiniș, Mănăstirea Sfântul Proroc Ilie -Paltinul, Mănăstirea Curtea de Argeș. 

Au fost vizitate și următoarele obiective :

Ansamblul monumental „Calea Eroilor” de la Târgu Jiu, omagiu adus eroilor căzuți în timpul Primului Război Mondial, proiectat și construit de Constantin Brâncuși.

Parcul Mulinologic Rudăria – cel mai mare complex de mori de apă din sudul Europei

Cascada Bigăr, situată în Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa,  unică prin felul în care apa cade pe mușchi și se împarte în fâșii,una dintre cele mai spectaculoase căderi de apă din lume, potrivit site-ul The World Georgaphy care a inclus-o pe primul loc,într-un top al cascadelor din toată lumea, în anul 2013.

Teatrul din Oravița- prima clădire de teatru din Europa, iluminată cu lămpi de acetilenă, copie fidelă a fostului Burgtheater din Viena.În 1868 aici a avut reprezentație și trupa Pascaly din care făcea parte ca sufleur și secretar al directorului, Mihai Eminescu.În amintirea acestui eveniment teatrul poarta numele marelui poet.

Gara Oraviţa- inaugurată în 1847,prima gară din teritoriul actual al România.

Muzeul Locomotivelor cu abur din Reșița, cel mai mare muzeu tehnic în aer liber din Europa,unde este expusă și Resicza, prima din cele trei locomotive cu aburi construite în spațiul sud-est european, la Reșița, între anii 1872-1873.

Catedrala Mitropolitană din Timişoara, cu hramul „Sfinții Trei Ierarhi“, construită în perioada 1936-1946 cu înălţimea  de 90,5 metri fiind cea mai înaltă biserică din România. De remarcat faptul că   Primăria a pus la dispoziţie în mod gratuit toată cantitatea de cărămidă, iar Uzinele din Reşiţa au făcut o reducere de 30% la preţul de achiziţie a 330 tone fier.

Panteonul Moţilor” din satul Ţebea, unde  se află mai multe obiective, care amintesc de vremurile glorioase de luptă ale moților, împotriva nedreptăților sociale, pentru eliberare și unitate națională.

În cimitir se află mormintele lui Avram Iancu, Ioan Buteanu și Simeon Groza ,revoluționari de la 1848 și gorunul lui Horea.Sub acest copac, în anul 1784, Horea i-a chemat la lupta pe moţii adunaţi, îndemnându-i la răscoală.

Muzeul în aer liber ASTRA -Dumbrava Sibiului-cel mai mare de acest fel din ţară şi unul dintre cele mai întinse din Europa. De pe întreg cuprinsul României au fost aduse aici şi reconstruite de către specialişti în jur de 400 de case ţărăneşti, edificii rurale autentice şi instalaţii tradiţionale: locuinţe simple, gospodării de meşteşugari, biserici, hanuri, pavilioane, porţi, fântâni, mori (cea mai completă colecţie de mori din lume), ateliere, căruţe, teascuri, cuptoare, etc.

Traseul Transfăgărășan- ce atinge cota de 2042 de metri, fiind al doilea drum din România ca altitudine, dupa Transalpina și Bâlea -Capra, cel mai lung tunel rutier din țară, având o lungime de 887 m.

Barajul Vidraru construit pe râul Argeș- cu o înălțime de 166 de metri,cel mai înalt baraj din România,dar și cel mai mare baraj în arc din țară.

Pelerinajul a inclus și călătoria pe ruta Oraviţa-Anina, prima cale ferată montană din România, inaugurată in 1863,supranumită Semmering-ul bănăţean, datorită asemănării peisajelor pitoreşti bănățene cu cele austriece din Munții Alpi, prin pasul Semmering.

Linia ferată are o lungime de 33 de kilometri şi cuprinde 14 tuneluri şi zece viaducte. Unele tuneluri sunt cele mai vechi folosite în Europa,fiind săpate cu dalta și ciocanul, dinamita nefiind încă inventată

La Mănăstirea Sfânta Cruce Oradea, pelerinii au participat vineri la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie și prin bunăvoința maicii starețe au servit cina și micul dejun la trapeză.

În staţiunea montană Păltiniș, situată la cea mai mare altitudine din ţară (1442m.),străbătându-se un peisaj de vis, cu ajutorul telescaunului, s-a ajuns la vârful Oncești.

La finalul călătoriei duhovnicești, participanţii,între care și un minigrup din comuna Cosâmbești,județul Ialomița, au primit Diploma de pelerin,cărți de rugăciuni și iconițe din partea Sectorului Pelerinaje al Patriarhiei Române.

Vă invităm să vizitaţi şi să redescoperiţi ROMÂNIA!

Obşte de călugări
Hram :  Adormirea Maicii Domnului,Izvorul Tămăduirii,Sfântul Cuvios Ioanichie cel Nou
Localizare:  Comuna Cetățeni, jud . Argeș
Foto : Da
Potrivit tradiției locale, pe culmea abruptă de piatră, care se înalță între râul Dâmbovița și pârâul Cetățuia, a existat o cetate de rezistență zidită pe vremea ocupației romane. Cetatea ar fi fost loc de refugiu și pentru domnitorul Negru Vodă al Țării Românești, care își avea aici și o peșteră de taină numită până astăzi „Peștera lui Negru Vodă”. De la această cetate și-ar fi luat numele atât muntele, cât și satele din apropiere.
Valea stâncoasă a pârâului Cetățuia este plină de peșteri, unele naturale, iar altele scobite de sihaștrii locului,aici nevoindu-se timp de peste 40 de ani cuviosul Ioanichie, mutat către Domnul în ziua de 26 iulie 1638.
În acest locaşul Cetăţuia lui Negru Vodă, îşi vor găsi refugiul la liniştea zidurilor şi laolaltă în rugăciune cu sihaştrii, Nicolae Alexandru Voievod, Ioan Radu Negru Voievod, Vladislav Vlaicu, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul, Matei Basarab la 1634, Constantin Şerban Vodă la 1658, sfântul Constantin Brâncoveanu la 1690, din a cărui poruncă s-a pictat cel de al doilea strat în biserica din stâncă, stolnicul Constantin Cantacuzino, la 1775.

Surprins de asemănarea izbitoare cu Ansamblul monahal Meteora din Grecia,scriitorul Mihai Rãdulescu a numit aÈ™ezământul “Meteora României”.
Pelerinaj binecuvântat !
Părintele Cristian

Domnului, Schimbarea la Faţă, Înălţarea Domnului, Arhanghelul Gavriil, Iisus Emanuil. Picturile, însoţite de inscripţii greceşti, prin caracteristicile şi calitatea lor, permit datarea cu certitudine a ansamblului în prima parte a sec al XIV-lea, ceea ce înseamnă că Mânăstirea Corbii de Piatră este locaşul cu cea mai veche pictură din Ţară Românească.
Diaconul Paul de Alep, vizitează în 1658 biserica rupestră de la Corbi ÅŸi spune despre aceasta că este ,,mică, dar frumoasă”.
Biserica se înrudeÅŸte tipologic cu grupul de biserici rupestre din Capadocia, însă are particularitatea a două sfinte altare pe un singur naos, motiv pentru care este unică la noi în Å£ară. La sud de pronaos este trapeza mănastirii, dăltuită din piatră, despre care tradiÅ£ia afirmă că “îi slujea voievodului Neagoe Basarab drept divan, unde judecă diferite pricini”, atunci când lua parte la hramul bisericii, Adormirea Maicii Domnului.
În anul 2003, după mai bine de 200 de ani, s-a reînnodat firul vieţii monahale, în scopul restaurării picturii şi pentru construirea unui complex chinovial, pentru ca locaşul de cult să-şi reia, pe cât posibil, strălucirea de odinioară.
Sfântul lăcaș era cunoscut în vechime și sub numele de mănăstirea de la Meriș sau mănăstirea Meriș. Inițial, biserica avea 2 altare pe un singur naos, caracteristică prin care biserica rupestră este unică la noi în țară.
Pelerinaj binecuvântat !
Părintele Cristian

Hram: „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“

Adresa: Com. Găneasa, jud. Ilfov

Foto : Da

Pe malul lacului Găneasa, lângă pădurea Pustnicu, la doar trei kilometri de Mănăstirea Pasărea, se află un schit de monahii închinat Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil.

Schitul a luat fiinţă prin generozitatea familiei Sorin şi Mihaela Marin care s-au hotărât să construiască o biserică pe propriul teren, pentru care au cerut binecuvântarea şi sfatul ierarhului locului. Astfel în 1995, cu binecuvântarea fericitului întru pomenire Părinte Patriarh Teoctist începe înălţarea sfântului locaş care va fi terminat patru ani mai târziu şi sfinţit la 13 noiembrie 1999 de către  Preasfinţitul Teodosie, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Biserica a fost concepută în stil brâncovenesc după proiectul arhitectului Vladimir Popov, care a reuşit prin proporţiile echilibrate să-i dăruiască o acustică foarte bună. Este de plan triconc având un altar cu absidă poligonală, un naos spaţios, despărţit de pronaos prin doi stâlpi masivi şi un pronaos supralărgit. Pridvorul este susţinut de patru coloane, iar la exterior faţadele albe sunt împodobite cu ocniţe şi firide despărţite de un brâu împletit.

Iconostasul şi decoraţia în mozaic de la exterior, au fost realizate în anul 2001 de profesorul Ion Achiţenie. Vitraliile ce înfăţişează sfinţi români sau sfinţi cu moaşte la noi în ţară au fost realizate de Iosif Cadar în anii 2002-2003, sunt reprezentări ale Sfintei Filoftea, Sfintei Teodora de la Sihla, Sfântului Andrei, Sfântului Dimitrie Basarabov. Pictarea bisericii a început în anul 2006, sub conducerea asistentului universitar Alexandru Nicolau, este realizată în frescă în tradiţia bizantină.

Întregul ansamblu emană echilibru şi linişte prin simplitate şi bun gust, prin armonia dintre tradiţia arhitecturii bisericeşti româneşti si gândirea modernă pusă în slujba lui Dumnezeu şi a oamenilor. În anul 2000, biserica a prins viaţă, fiind transformată, împreună cu casa alăturată, în schit prin mutarea aici a unei maici din Mănăstirea Pasărea, actuala egumenă, monahia Hristofora Măciucă. Până la sfârşitul acelui an obştea număra patru vieţuitoare şi un preot slujitor, astfel că în anul următor clădirea care cuprindea doar două chilii a fost supraetajată. Tot atunci s-a ridicat lângă corpul de chilii şi trapeza, o clădire octogonală înconjurată de ferestre.

Pelerinaj binecuvântat

Părintele  Vasile Cristian

Cu dorinţa arzătoare de a păşi pe pământul unde a coborât  Dumnezeu, pentru a lua contact cu locurile în care a propovăduit Hristos ,unde au trăit Fecioara Maria, Apostolii, şi unde foarte mulţi sfinţi şi-au dăruit viaţa lui Dumnezeu şi slujirii aproapelui, un grup de credincioşi, membri ai Asociaţiei “Faptele Credinţei” au participat în perioada 9-15 mai 2014 la un pelerinaj în Ţara Sfântă.
Au fost vizitate  locuri de mare importanţă pentru istoria mântuirii noastre.
Dintre acestea amintim:  Sfântul Mormânt al Domnului, Biserica Naşterii Domnului din Betlehem, Grădina Ghetsimani cu Mormântul Maicii Domnului, Foişorul Cinei celei de Taină, Muntele Tabor, Biserica Buna Vestire  din Nazareth, Cana Galileii, Muntele Măslinilor cu Mănăstirea Eleon, locul Înălţării Domnului.
Şi dumneavoastră puteţi deveni pelerin al acestor locuri sfinte ,participând în perioada 10-16 octombrie 2014 la un pelerinaj organizat de  Parohia„ Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfântul Mucenic  Corneliu Sutaşul” Balta Albă în colaborare cu Agenţia de pelerinaj “Basilica Travel”  a Patriarhiei Române.
Detalii

Fiind rugat în anul 1813 de trei călugăriţe să le facă şi lor un mic schit în pădurile din jur, stareţul Timotei de la Mănăstirea Cernica a pornit cu rugăciune alături de ele şi încă un părinte prin desişul codrului.
Pe cale, tot timpul i-a însoţit o pasăre care zbura din copac în copac şi ciripea într-un fel aparte. Când au ajuns la locul unde se află actuala mănăstire, pasărea s-a aşezat pe un stejar bătrân şi ciripea din ce în ce mai tare şi mai duios, de teamă ca nu cumva să nu fie sesizată.
La tulpina stejarului era şi un muşuroi mare de furnici. Atunci stareţul îndemnat de Duhul Sfânt a înfipt toiagul său în pământ şi a zis: Aici să fie altarul bisericii, apoi a binecuvântat locul acesta şi întorcându-se către maici: Să vă înmulţiţi ca furnicile acestea, iar de la pasărea aceea schitul s-a numit “Pasărea”, denumire care se păstrează şi astăzi.
Mănăstirea deţine o bogată colecţie de artă veche bisericească: icoane, broderii şi unele mulaje de ghips ale sculptorului Gh.D. Anghel,care şi-a trăit aici ultimii ani din viaţă
Pelerinaj binecuvântat!
Părintele  Vasile  Cristian

Situat în apropierea capitalei României lacul Cernica înconjoară  ostrovul Sfântului Nicolae care păstrează temelia bisericii  ctitorită de marele vornic Cernica Ştirbei în 1608.
Începând cu anul 1781 stareţul  Gheorghe  ucenic al Sfântului Paisie Velicikovski de la Neamţ va reface obştea risipită din pricina războaielor şi a ciumei rezidind biserica.
În  ostrovul Marelui  Mucenic  Gheorghe între anii 1831-1832  Sfântul Ierarh Calinic şi arhiereul  Ioanichie Stratonichios înalţă o biserică în cinstea Sfântului  Gheorghe.
Avariată  de cutremurul din 1838, a fost refăcută sub domnia  lui Alexandru  Ghica, în 1842 şi restaurată cu tot ansamblul mânăstiresc, de către  patriarhul Justinian, între anii 1965-1967. Portretele ctitorilor aflate în pronaos sunt opera pictorului Sava Henţia.
În  cimitirul mănăstirii  se află biserica Sfântului Lazăr şi mormintele unor  personalităţi  bisericeşti, istorice şi culturale , precum: mitropolitul primat Nifon al Ungrovlahiei, mitropolitul Gurie Grosu, episcopul Roman Stanciu, părintele  profesor  Dumitru Staniloae, părintele Gala Galaction, academicianul Virgil Cândea, memorialistul creştin Ioan Ianolide, Pan Halippa, pictorul Ion Ţuculescu.
Tot aici se odihneşte şi învăţătorul Alexie  Ciobotea, trecut la Domnul pe 25 septembrie 1999, tatăl Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.
Pelerinaj binecuvântat!
Părintele   Vasile  Cristian

Este ctitorită între anii 1928-1929 de omul de aleasă cultură, ing. Nicolae Pissiota  şi soţia sa Zoe Pissiota pe moşia cumpărată de la familia generalului Gheorghe Angelescu , nume de rezonanţă în istoria războiului de la 1877.

Inginerul Nicolae Pissiota, de neam macedonean, născut în Grecia şi stabilit în România, dispunea de o mare avere, care i-a permis construirea acestui frumos lăcaş de cult.

Operă a arhitectului Ioan Giurgea, biserica  este construită în stil neoromanic, cu elemente ale Renaşterii, fiind din acest punct de vedere, unică în peisajul monastic ortodox din ţara noastră.

Pentru împodobirea bisericii s-a făcut apel la nume celebre: Costin Petrescu cel care a pictat frescele interioare ale Ateneului Român, sau Catedrala de la Alba Iulia, şi ucenicul acestuia, Gheorghe Eftimiu.

Catapeteasma bisericii este sculptată în lemn de trandafir şi de cireş adus din Grecia, făcând un echilibru între sensibilitate şi migală sub influenţa artei italieneşti. Mobilierul bisericii este sculptat în lemn de stejar cu motive naţionale, de către sculptorul Anghel Dima, în 1928, nume celebru, autorul sculpturii lui Mihai Eminescu din faţa Ateneului Român. Pardoseala este din marmură roşie de Carrara, iar sub fundaţia bisericii se află criptele din marmură unde îşi dorm somnul de veci ctitorii şi familiile acestora.

ÃŽn interiorul bisericii se află Icoana Maicii Domnului cu Pruncul – icoană făcătoare de minuni.

Între anii 1928-1948 a fost mânăstire de călugări. În anul 1948, Patriarhul Justinian Marina o transformă în mânăstire de maici, stare sub care a existat până în 1962, când a fost desfiinţată.

În anul 1993,cu  binecuvântarea vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist,  maica Mihaela Novacovski împreună cu două ucenice ale sale, maica Alexia Călin şi maica Irina Călin (mamă şi fiică), readuc la viaţă Sfânta Mănăstire Pissiota.

Pelerinaj binecuvântat!

Părintele  Vasile  Cristian