Sfânta Mănăstire Brâncoveanu
Obşte de călugări
Hram: Adormirea maicii Domnului,Izvorul Tămăduirii, Sfinţii Martiri Brâncoveni
Localizare: Comuna Sâmbăta de Sus, Judeţul Braşov
Foto: Da
Pentru a intări şi a salva Ortodoxia de noul pericol al catolicizarii, apărut în 1683 prin trecerea Transilvaniei sub stăpânirea Habsburgilor , domnitorul Constantin Brâncoveanu în 1696 a ctitorit la Sâmbata de Sus o mănăstire ortodoxă, pentru a da mărturie în timp despre unitatea de neam şi credinţă a românilor de pe ambele versante ale Carpaţilor.
Persecuţiile religioase ale stăpânirii austro-ungare au facut mii de victime printre români. Schimbarea credinţei strămoşesti a românilor ar fi condus uşor la pierderea identităţii lor naţionale. Românii ortodocşi au incercat să reziste, fiind ajutati in primul rând, de bisericile şi manastirile lor. Din aceasta cauza a inceput calvarul distrugerii manastirilor si bisericilor din Transilvania. Mai mult de 150 de manastiri au fost distruse de generalul vienez Bukow. Multa vreme administraţia austro-ungară nu s-a atins de Mănăstirea Brâncoveanu.
Dupa decapitarea domnitorului Constantin Brâncoveanu de către turci, în anul 1714, Curtea din Viena la cererea administraţiei catolice, a trimis pe generalul Preiss, care a dărâmat mănăstirea brâncovenilor..
După dărâmarea mănăstirii în 1785, palatul brâncovenesc din Sâmbăta de Sus, aflat la 10 kilometri a fost locuit vremelnic de urmaşi ai familiei Brâncoveanu. Aceştia au stăpânit domeniul până la reforma agrară din anul 1922, când Ministerul Domeniilor a predat Mitropoliei din Sibiu domeniul brâncovenesc împreuna cu ruinele şi toata incinta de la Sâmbata de Sus.
Cinstea de a deveni al doilea ctitor i-a revenit Mitropolitului Nicolae Balan, care a inceput restaurarea bisericii in anul 1926. Mitropolitul Nicolae Balan a păstrat in interiorul bisericii pictura veche; arhitectura bisericii manastirii se incadreaza intru totul in stilul brancovenesc, stil aparut la sfarsitul sec. al XVII-lea şi inceputul sec. al XVIII-lea in Ţara Românească.
Între anii 1976-1977 s-a imprejmuit suprafaţa aflată în proprietatea mănăstirii, aşezându-se o nouă poartă sculptată in lemn de stejar şi s-a incheiat lucrarea de restaurare a paraclisului brâncovenesc decorat cu picturi neobizantine.
Al treilea ctitor al Mănastirii Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus este Î.P.S. Dr. Antonie Plamadeala, ales in anul 1982 Arhiepiscop al Sibiului, Mitropolit al Transilvaniei, Crisanei si Maramuresului.
Î.P.S. Antonie a rezidit din temelie incinta, lucrare începută in anul 1985. Sub atenta Sa indrumare s-au făcut reparaţii capitale şi s-a restaurat pictura de la vechea biserică brâncovenească.
ÃŽmprejurul ei s-a ridicat din temelii incinta în stil brâncovenesc, în forma de patrulater, potrivit tradiÅ£iei ortodoxe românesti, compusă din două corpuri masive de clădiri cu două nivele – unul spre nord ÅŸi altul spre sud; trei foiÅŸoare sculptate în piatră împodobesc incinta in exterior ÅŸi interior.
Corpul de clădiri aşezat pe latura de nord cuprinde între altele, la parter, o trapeză incăpătoare, bucatarie şi chilii, la etaj, casă brancovenească, o mare bibliotecă, un arhondaric, iar la mansarda muzeul unde sunt expuse icoane vechi pe sticla şi lemn şi obiecte de patrimoniu colecţionate de Î.P.S. Antonie, toate aceste spaţii mărturisind intenţia de a face din Mănăstirea Brâncoveanu un centru de spiritualitate ortodoxă şi de cultură romaneasca.
Ca recunoastere a meritelor ÅŸi suferintelor domnitorului martir, ctitor ÅŸi al Mănăstirii de la Sâmbata de Sus, Constantin Brâncoveanu împreună cu cei patru fii ai sai, Constantin, Åžtefan, Radu , Matei ÅŸi cu ginerele său, sfetnicul Ianache, au fost canonizaÅ£i la 21 iulie 1992 de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, iar sărbatorirea lor înscrisă în calendarul ortodox sub denumirea de “SfinÅ£ii Martiri Brâncoveni” se face in 16 august.
Dupa 208 ani de la dărâmarea ei în anul 1785, Mănăstirea Brâncoveanu a reânviat in ziua de duminică, 15 august 1993, când s-a sfintit noua biserica ce poartă hramul Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi întregul aşezământ.
Slujba de Sfintire a fost savarsita de către Sanctitatea Sa Bartolomeos I, Arhiepiscop al Constantinopolului, Noua Romă, Patriarh Ecumenic, de catre Preafericitul Părinte Teoctist Patriarh al României, de către Î.P.S. Dr. Antonie, Mitropolit al Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului împreună cu un ales sobor de ierarhi, preoţi si diaconi.
Pelerinaj binecuvântat
Părintele Vasile Cristian
June 03 2011 01:08 am | 5,500 vizualizari | Manastiri
Flori de Sf. Nicolae Timisoara on 03 Dec 2016 at 11:53 am #
În tradițiile românești, Sfântul Nicolae apare pe un cal alb și poartă
Flori de Sf. Nicolae Timisoara albe, semn al iertării
și purității. Tradiţia spune că el vine cu daruri în mod obligatoriu
si indiferent de vârstă, cu toţii aşteptăm ca Moş Nicolae să ne lase
ceva în ghetuţe.
Printre alte daruri, comandă Flori de Sf. Nicolae Timisoara online de
Sfântul Nicolae şi garantăm bucuria celor care le vor primi.
Spune-le „La mulţi ani!†celor ce poartă numele de Nicolae sau Nicoleta cu buchete şi aranjamente
florale creeate special pentru Sfântul Nicolae.
Fii şi tu darnic şi vei fi răsplătit cu căldură şi zâmbete sincere.