Pelerinaje Manastiri

Informatii despre manastirile si
pelerinajele din Romania


"După cum trupul fără suflet este mort,
tot aşa şi credinţa fără fapte
este moartă"
Iacob cap. 2, v. 26

Sfânta Mănăstire Brâncoveanu

Obşte de călugări

Hram:  Adormirea maicii Domnului,Izvorul Tămăduirii, Sfinţii Martiri Brâncoveni

Localizare:  Comuna Sâmbăta de Sus, Judeţul Braşov

Foto: Da


Pentru a intări şi a salva Ortodoxia  de noul pericol al catolicizarii, apărut în 1683  prin trecerea Transilvaniei sub stăpânirea Habsburgilor , domnitorul Constantin Brâncoveanu  în 1696 a ctitorit  la Sâmbata de Sus o mănăstire ortodoxă, pentru a da mărturie în timp despre unitatea de neam şi credinţă a românilor de pe ambele versante ale Carpaţilor.
Persecuţiile religioase ale stăpânirii austro-ungare au facut mii de victime printre români. Schimbarea credinţei strămoşesti a românilor ar fi condus uşor la pierderea identităţii lor naţionale. Românii ortodocşi au incercat să reziste, fiind ajutati in primul rând, de bisericile şi manastirile lor. Din aceasta cauza a inceput calvarul distrugerii manastirilor si bisericilor din Transilvania. Mai mult de 150 de manastiri au fost distruse de generalul vienez Bukow. Multa vreme administraţia austro-ungară nu s-a atins de Mănăstirea Brâncoveanu.
Dupa decapitarea domnitorului Constantin Brâncoveanu de către turci, în anul 1714, Curtea din Viena  la cererea administraţiei catolice, a trimis pe generalul Preiss, care a dărâmat mănăstirea brâncovenilor..
După dărâmarea mănăstirii în 1785, palatul brâncovenesc din Sâmbăta de Sus, aflat la 10 kilometri  a fost locuit vremelnic de urmaşi ai familiei Brâncoveanu. Aceştia au stăpânit domeniul până la reforma agrară din anul 1922, când Ministerul Domeniilor a predat Mitropoliei din Sibiu domeniul brâncovenesc împreuna cu ruinele şi toata incinta  de la Sâmbata de Sus.
Cinstea de a deveni al doilea ctitor  i-a revenit Mitropolitului  Nicolae Balan, care a inceput restaurarea bisericii in anul 1926. Mitropolitul Nicolae Balan a păstrat in interiorul bisericii pictura veche; arhitectura bisericii manastirii se incadreaza intru totul in stilul brancovenesc, stil aparut la sfarsitul sec. al XVII-lea şi inceputul sec. al XVIII-lea in Ţara Românească.
Între  anii 1976-1977 s-a imprejmuit suprafaţa aflată  în proprietatea mănăstirii, aşezându-se o nouă poartă sculptată  in lemn de stejar şi s-a incheiat lucrarea de restaurare a paraclisului brâncovenesc  decorat cu picturi neobizantine.
Al treilea ctitor al Mănastirii Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus este Î.P.S. Dr. Antonie Plamadeala, ales in anul 1982 Arhiepiscop al Sibiului, Mitropolit al Transilvaniei, Crisanei si Maramuresului.
Î.P.S. Antonie a rezidit din temelie incinta, lucrare începută in anul 1985. Sub atenta Sa indrumare s-au făcut reparaţii capitale şi s-a restaurat pictura de la vechea biserică brâncovenească.
Împrejurul ei s-a ridicat din temelii incinta în stil brâncovenesc, în forma de patrulater, potrivit tradiţiei ortodoxe românesti, compusă din două corpuri masive de clădiri cu două nivele – unul spre nord şi altul spre sud; trei foişoare sculptate în piatră împodobesc incinta in exterior şi interior.
Corpul de clădiri aşezat pe latura de nord cuprinde între altele, la parter, o trapeză  incăpătoare, bucatarie şi chilii, la etaj, casă brancovenească, o mare bibliotecă, un arhondaric, iar la mansarda muzeul unde sunt expuse icoane vechi pe sticla şi lemn şi obiecte de patrimoniu colecţionate de Î.P.S. Antonie, toate aceste spaţii mărturisind intenţia de a face din Mănăstirea Brâncoveanu un centru de spiritualitate ortodoxă  şi de cultură romaneasca.
Ca  recunoastere a meritelor şi suferintelor domnitorului martir, ctitor şi al Mănăstirii de la Sâmbata de Sus, Constantin Brâncoveanu împreună cu cei patru fii ai sai, Constantin, Ştefan, Radu , Matei şi cu ginerele său, sfetnicul Ianache, au fost canonizaţi la 21 iulie 1992 de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, iar sărbatorirea lor înscrisă în calendarul ortodox sub denumirea de “Sfinţii Martiri Brâncoveni” se face in 16 august.
Dupa 208 ani de la dărâmarea ei în anul 1785, Mănăstirea Brâncoveanu a reânviat in ziua de duminică, 15 august 1993, când s-a sfintit noua biserica  ce poartă hramul Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi întregul aşezământ.
Slujba  de Sfintire  a fost savarsita de către Sanctitatea Sa Bartolomeos I, Arhiepiscop al Constantinopolului, Noua Romă, Patriarh Ecumenic, de catre Preafericitul Părinte Teoctist  Patriarh al României, de către Î.P.S. Dr. Antonie, Mitropolit al Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului  împreună cu un ales sobor de ierarhi, preoţi si diaconi.

Pelerinaj binecuvântat
Părintele  Vasile  Cristian

June 03 2011 01:08 am | 4,907 vizualizari | Manastiri

One Response to “Sfânta Mănăstire Brâncoveanu”

  1. Flori de Sf. Nicolae Timisoara on 03 Dec 2016 at 11:53 am #

    În tradițiile românești, Sfântul Nicolae apare pe un cal alb și poartă
    Flori de Sf. Nicolae Timisoara albe, semn al iertării
    și purității. Tradiţia spune că el vine cu daruri în mod obligatoriu
    si indiferent de vârstă, cu toţii aşteptăm ca Moş Nicolae să ne lase
    ceva în ghetuţe.
    Printre alte daruri, comandă Flori de Sf. Nicolae Timisoara online de
    Sfântul Nicolae şi garantăm bucuria celor care le vor primi.

    Spune-le „La mulţi ani!” celor ce poartă numele de Nicolae sau Nicoleta cu buchete şi aranjamente
    florale creeate special pentru Sfântul Nicolae.
    Fii şi tu darnic şi vei fi răsplătit cu căldură şi zâmbete sincere.

Trackback URI | Comments RSS

Leave a Reply