Sfânta Mănăstire Bârsana
Obşte de maici
Hram :Soborul Sfinţilor Apostoli
Localizare: Localitatea Bârsana , judeţul Maramureş
Foto : Da
În depresiunea intramontană a Maramureşului de pe Valea Izei, Bârsana este printre cele mai vechi localităţi. Aici trăiesc meşteri vestiţi care au dus faima locului în ţară şi în lume cum este celebrul cioplitor Toader Bârsan. Mare parte din locuitorii satului se numesc Bârsan, fapt ce atestă că această aşezare străveche din ţinutul stăpânit de cneazul Stan Bârsan a crescut în jurul unei familii întemeietoare de pe vremea cetăţilor dacice descoperite în zonă. Ridicătura de pământ proeminenta (Măgura) din mijlocul satului, numită de localnici Cetatea, ar fi fost o cetate de apărare a dacilor liberi. Primele mărturii scrise care atestă existenţa satului, datează din anii 1326 şi 1360 în care este menţinută şi viaţa religioasă creştină, înfloritoare pe aceste meleaguri. În volumul I, Diplome Maramureşene din secolele XIV-XV, adunate şi comentate de Ioan Mihalyi din Apsa, în diploma din 25 iulie 1390 se pomeneşte de Mănăstirea Bârsana, iar în comentariul la această diplomă, pagina 108, avem informaţia că în această mănăstire a avut rezidenţa cel din urmă episcop maramureşean, Gavril Ştefanea, localnic de origine. Mănăstirea a fost părăsită de călugări pe la 1739 din cauza uniaţiei. Ei au plecat cu dosarele şi arhiva la Mănăstirea Neamţului.
A funcÅ£ionat în continuare ca schit al marii mănăstiri Peri, din Å£inutul maramureÅŸean de peste Tisa, stăpânit în prezent de Ucraina. Schitul a existat pe locul numit de localnici Parul Călugărului, dar la o dată necunoscută ÅŸi nici din ce motive a fost mutat pe locul numit Podurile mănăstirii, loc aflat la intrarea în Bârsana, pe dreapta, când se vine din satul Strâmtura, unde în prezent funcÅ£ionează actualul complex mănăstiresc. Ca să nu fie profanată ÅŸi jefuită de răufăcători, biserica schitului a fost mutată de preotul de atunci, ajutat de credincioÅŸi, în centrul satului Bârsana, pe dealul Jdirului, unde se găseÅŸte ÅŸi azi, aÅŸa cum am arătat ÅŸi în introducere. La data mutării, în 1806, s-a făcut ÅŸi renovarea bisericii. Acest locaÅŸ de închinăciune, cu hramul Intrarea în biserică a Maicii Domnului, care n-a servit niciodată ca biserică parohială, ar fi după toate probabilităţile biserica mănăstirii, pomenită în actul din 1390. Biserica din lemn de stejar se impune prin valoarea istorică, atestând vechimea ÅŸi continuarea credinÅ£ei în aceste locuri, ÅŸi artistică, prin stilul maramureÅŸean ÅŸi pictura aplicată direct pe lemn în 1806, de pictorii Toader Hodor din ViÅŸeul de Mijloc ÅŸi Plohod din DragomireÅŸti – MaramureÅŸ.De o mare valoare este ÅŸi colecÅ£ia cu icoane de lemn, pictură realizată tot de Toader Hodor.
Proiectul Mănăstirii Soborul Sfinţilor 12 Apostoli a fost gândit ca un ansamblu elaborat de arhitectul Dorel Cordoş care se va dezvolta în timp şi spaţiu în funcţie de posibilităţile financiare ale localnicilor şi de nevoile spirituale ale obştii monahale.
Proiectul cuprinde următoarele obiective :
Biserica în stil maramureşean foarte spaţioasă, fiind printre cele mai mari biserici de lemn din Europa având 33 m lungime, 18,30 m lăţime şi o înălţime de 57 m., Altarul de vară,Aghiasmatarul, Stăreţia, Casa voievodală, Casa maicilor, Casa artistului, Arhondaricul,Praznicarul cu trapeză, Muzeul de icoane şi carte veche,Turnul clopotniţă, Poarta maramureşeană, Monumentul funerar,drumul de acces,troiţe, lac, pod peste lac, alei care duc la diferite obiective, parcare .
Pelerinaj binecuvântat!
Părintele Vasile Cristian
November 11 2011 01:15 pm | 1,716 vizualizari | Manastiri
