Pelerinaje Manastiri

Informatii despre manastirile si
pelerinajele din Romania


"După cum trupul fără suflet este mort,
tot aşa şi credinţa fără fapte
este moartă"
Iacob cap. 2, v. 26

Sfânta Mănăstire Săpânţa Peri

ObÅŸte de maici
Hram :Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, Sfântul Iosif  Mărturisitorul
Localizare:  Comuna Săpânţa, Judeţul  Maramureş
Foto : Da

Mănăstirea Săpânţa-Peri este amplasată pe malul românesc al Tisei, în Parcul Dendrologic Livada, din vecinătatea localităţii Săpânţa fiind construită în amintirea vechii mănăstiri Peri, distrusă în anul 1761 de către trupele generalului Bukow, din cauză că românii refuzau să treacă la catolicism. Vechiul amplasament este pe malul ucrainean al Tisei, teritoriu ce a revenit Ucrainei în urma celui de-al doilea război mondial.
În acest loc a existat o sihăstrie de pe vremea voievozilor Drăgoşeşti. Voievozii Balcu şi Drag, nepoţii lui Dragoş, au dăruit mănăstirii terenuri întinse şi au ridicat o biserică din piatră. În 13 august 1391 printr-o Diplomă  a patriarhului Antonie al IV-lea al Constantinopolului, mănăstirea a fost ridicată la rangul de Stavropighie Patriarhală, cu drept de jurisdicţie asupra bisericilor din opt ţinuturi.
Din această dată sediul central al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului a fost timp de 312 ani (cu mici intermitenţe) la Mănăstirea Peri.
Lăcaşul de cult a fost reşedinţa multor episcopi între care şi Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş, întemniţat în cetatea Hust, eliberat în 1705, revenit ca Episcop al Maramuresului după ani de temniţă grea sub habsburgi, ca pilduitor apărător al Ortodoxiei, prăznuit pe 24 aprilie.
Aici a funcţionat o şcoală de caligrafie, unde s-au tradus şi copiat în limba română pentru prima dată Psaltirea, Evanghelia, Legenda Duminicii, Codicele Voroneţian şi Faptele Apostolilor.
Construcţia actualei biserici cu hramul Sfântul Arhanghel Mihail ,ctitorie a familiei Carmen şi Grigore Adamescu , a fost începută în anul 1996, la iniţiativa părintelui paroh Grigore Luţai din Săpânţa , fiind realizată de meşterii lemnari îndrumaţi de Ioan Ştiopei, zis Buga din Bârsana, după planurile arhitectului Dorel Cordoş. Clădirea este tipică bisericilor maramureşene din lemn, dar are câteva caracteristici: pridvor în formă pentagonală, demisol şi un etaj în trei trepte.
Biserica are o înălţime de 78 de metri , fiind cea mai înaltă biserică din lemn şi se termină cu o cruce înaltă de 7 metri, ce are o greutate de 400 kilograme.
Manăstirea Săpânţa-Peri  este un simbol al dârzeniei şi credinţei în Dumnezeu a locuitorilor acestui ţinut străvechi.
Pelerinaj binecuvântat!
Părintele Vasile Cristian

January 10 2012 10:24 am | 2,038 vizualizari | Manastiri

Trackback URI | Comments RSS

Leave a Reply