Eroi
ANIVERSĂRI ISTORICE
2007
În 2007 aniversăm 130 de
ani de la Proclamarea Independenţei de Stat a României în 1877 şi
90 de la înverşunatele lupte ale armatei române desfăşurate la
Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, în Primul
Război Mondial.
 După
proclamarea Independenţei, la 9 mai 1877, neatârnarea a fost cucerită
cu arma în mână. Armata Română, sub comanda domnitorului Carol I, a
participat în Bulgaria, între 1877-1878, alături de armata rusă, la
luptele împotriva armatei otomane. Trupele române au luat parte activă la
cucerirea Plevnei, apoi la ocuparea Rahovei şi Vidinului. Pierderile
totale ale armatei române s-au ridicat la 4.302 morţi şi
dispăruţi şi 3.316 răniţi.
La Plevna şi
Griviţa se află mausolee care adăpostesc osemintele celor
căzuţi pe câmpiile din sudul Dunării, iar numeroase monumente
ridicate la Bucureşti, Calafat, Corabia, Craiova, Focşani, Giurgiu,
Iaşi, Ploieşti, Tulcea, Turnu Măgurele, Zimnicea, cât şi în
alte localităţi comemorează faptele de arme ale ostaşilor
români.
După cucerirea
Independenţei, toate energiile naţionale s-au îndreptat spre
realizarea statului naţional unitar, România Mare.
 În august
1916, România s-a aliat cu statele Antantei, şi a intrat în Primul
Război Mondial pentru eliberarea românilor din Transilvania, Bucovina,
Banat, Crişana şi Maramureş. Luptele din 1916 s-au
desfăşurat nefavorabil pentru armata română care a fost
nevoită să se retragă în Moldova. Aici, împreună cu trupele
ruse aliate, frontul a fost fixat pe Carpaţi şi pe Siret. În iarna
1916/1917, cu ajutor material de la aliaţi şi cu sprijinul Minsiunii
Militare franceze, armata română a fost reorganizată şi
înarmată modern.
Noua armată a
surprins adversarul prin acţiunile ferme desfăşurate în 1917.
După o puternică ofensivă desfăşurată în zona
Mărăşti (iulie 1917), care a reuşit să răstoarne
planurile inamice de scoatere a României din război, armata română a
reuşit să reziste cu succes contraofensivei germano – austro-ungare
desfăşurate la Mărăşeşti şi Oituz.
În timpul
bătăliei de la Mărăşeşti (august 1917) Armata 1
română a pierdut 27.410 de ofiţeri, subofiţeri, gradaţi
şi soldaţi. 40 de Ordine „Mihai Viteazul” clasa a III-a au fost
acordate drapelelor unităţilor militare şi ofiţerilor
români pentru faptele de arme săvârşite în această dură
confruntare. Mausoleul de la Mărăşeşti, cel mai mare din
România, adăposteşte osemintele a peste 6.000 de combatanţi
căzuţi în luptă. Mausoleele de la Soveja, Focşani,
Mărăşti, Mateiaşi, Topliţa, Comana, Giurgiu şi
altele de pe cuprinsul României cât şi monumentele comemorative
înălţate în oraşele şi comunele ţării,
comemorează jertfele între 1916-1919 făcute pentru făurirea
statului naţional unitar român.
Aderarea României
la Uniunea Europeană, naşte, firesc, nevoia de a păstra şi
de a afirma şi mai puternic identitatea naţională. De aceea,
considerăm că între acţiunile fireşti pentru a ne
păstra individualitatea în Europa, se înscrie, ca o îndatorire a
fiecărui cetăţean, şi comemorarea evenimentelor cruciale
pentru devenirea poporul român cât şi păstrarea şi cinstirea
memoriei celor care au făcut jertfa supremă pentru România.
În acest scop, în
2007, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor va
desfăşura, începând cu luna mai, o campanie de informare publică
despre evenimentele ce trebuie readuse in memoria publicului.
|
