Semnificatia actului de pelerinaj
Asa zice Domnul: “Opriti-va de la caile voastre!Priviti si intrebati de caile celor de demult, de calea cea buna si mergeti pe dansa si veti afla odihna sufletelor voastre.” Ieremia 6,16
Suntem obisnuiti sa asteptam perioada concediului pentru ca, pe baza cheltuielii unei sume adecvate, sa beneficiem de servicii specializate de turism in vederea recomfortarii, odihnei si regenerarii fortei de munca. Este atitudinea fireasca a omului modern intr-o societate secularizata.
Exista, din fericire, si posibilitatea de a “investi” intr-un alt domeniu, acela al implinirii noastre duhovnicesti. Este vorba de actul de pelerinaj care, spre deosebire de orice activitate turistica, impune, pe langa plata necesara comfortului material si implicatii legate de folosul nostru sufletesc. Un pelerin nu se asteapta la odihna, la timp liber, la relaxare.
El se daruieste unui efort duhovnicesc in scopul imbogatirii sufletului sau. Se pregateste inaintea pelerinajului, beneficiind de sprijinul dat de parintele duhovnicesc, afland ca si Apostolul Toma raspunsul : “ Eu sunt Calea, Adevarul si Viata” la intrebarea “ Unde mergem si cum se ajunge la Tatal?”. Pelerinul depune efort in timpul pelerinajului, ajutat de conducatorul spiritual al grupului, retraieste inoirea sufleteasca atunci cand, reintors acasa, rememoreaza contemplativ sirul evenimentelor la care a participat, intelegand, ca si pelerinii din evanghelie, “ Oare nu ardea in inima noastra, cand ne vorbea pe cale si cand ne talcuia scripturile”.
Investeste pentru “a fi”.
In acest sens, a face pelerinaj, nu inseamna a beneficia de un concediu itinerant, a vizita obiective monumental – istorice, ci a te dedica fiintial unui efort de crestere duhovniceasca, intr-un spatiu aureolar de prezenta lui Dumnezeu.
Manastirile si schiturile noastre ortodoxe,prin sacralitatea lor si prin frumusetile imprejurimilor sunt vetrele de spiritualitate cele mai potrivite pentru inchinare si liniste sufleteasca.
ObÅŸte de maici
Hram :Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, Sfântul Iosif Mărturisitorul
Localizare: Comuna Săpânţa, Judeţul Maramureş
Foto : Da
Mănăstirea Săpânţa-Peri este amplasată pe malul românesc al Tisei, în Parcul Dendrologic Livada, din vecinătatea localităţii Săpânţa fiind construită în amintirea vechii mănăstiri Peri, distrusă în anul 1761 de către trupele generalului Bukow, din cauză că românii refuzau să treacă la catolicism. Vechiul amplasament este pe malul ucrainean al Tisei, teritoriu ce a revenit Ucrainei în urma celui de-al doilea război mondial.
ÃŽn acest loc a existat o sihăstrie de pe vremea voievozilor DrăgoÅŸeÅŸti. Voievozii Balcu ÅŸi Drag, nepoÅ£ii lui DragoÅŸ, au dăruit mănăstirii terenuri întinse ÅŸi au ridicat o biserică din piatră. ÃŽn 13 august 1391 printr-o Diplomă a patriarhului Antonie al IV-lea al Constantinopolului, mănăstirea a fost ridicată la rangul de Stavropighie Patriarhală, cu drept de jurisdicÅ£ie asupra bisericilor din opt Å£inuturi. Citeste mai departe »
January 10 2012 | 2,060 vizualizari | Manastiri | Nici un comentariu »
Este situat pe strada Corneliu Coposu nr. 4, în fosta inchisoare politică din Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş.
Muzeul Memorial Sighet se doreşte a fi o instituţie vie, în permanentă schimbare. În fiecare an au fost amenajate, tematic şi cronologic, cea mai mare parte din fostele celule ale închisorii.
În cele trei nivele ale muzeului sunt prezentate teme şi aspecte importante din istoria României de la 1945 până la evenimentele din 1989.
Vizitarea muzeului începe cu o sală de informare, de unde se pătrunde în terifiantul celular, dispus pe trei nivele in jurul unui gol central. Aici vă sunt prezentate la nivelul parterului: Alegerile din 1946, Celula în care a murit Iuliu Maniu, Distrugerea partidelor politice, Represiunea asupra Bisericii, Securitatea între 1948-1989, Colectivizarea, Monarhie versus comunism, Anul 1948 – Sovietizarea României, o cronologie a ţărilor din Europa de est (1945-1989). Citeste mai departe »
December 08 2011 | 1,883 vizualizari | Obiective Turistice | Nici un comentariu »
Obşte de maici
Hram :Soborul Sfinţilor Apostoli
Localizare: Localitatea Bârsana , judeţul Maramureş
Foto : Da
ÃŽn depresiunea intramontană a MaramureÅŸului de pe Valea Izei, Bârsana este printre cele mai vechi localităţi. Aici trăiesc meÅŸteri vestiÅ£i care au dus faima locului în Å£ară ÅŸi în lume cum este celebrul cioplitor Toader Bârsan. Mare parte din locuitorii satului se numesc Bârsan, fapt ce atestă că această aÅŸezare străveche din Å£inutul stăpânit de cneazul Stan Bârsan a crescut în jurul unei familii întemeietoare de pe vremea cetăţilor dacice descoperite în zonă. Ridicătura de pământ proeminenta (Măgura) din mijlocul satului, numită de localnici Cetatea, ar fi fost o cetate de apărare a dacilor liberi. Primele mărturii scrise care atestă existenÅ£a satului, datează din anii 1326 ÅŸi 1360 în care este menÅ£inută ÅŸi viaÅ£a religioasă creÅŸtină, înfloritoare pe aceste meleaguri. ÃŽn volumul I, Diplome MaramureÅŸene din secolele XIV-XV, adunate ÅŸi comentate de Ioan Mihalyi din Apsa, în diploma din 25 iulie 1390 se pomeneÅŸte de Mănăstirea Bârsana, iar în comentariul la această diplomă, pagina 108, avem informaÅ£ia că în această mănăstire a avut rezidenÅ£a cel din urmă episcop maramureÅŸean, Gavril Åžtefanea, localnic de origine. Mănăstirea a fost părăsită de călugări pe la 1739 din cauza uniaÅ£iei. Ei au plecat cu dosarele ÅŸi arhiva la Mănăstirea NeamÅ£ului. Citeste mai departe »
November 11 2011 | 1,738 vizualizari | Manastiri | Nici un comentariu »
Localitatea Bogdan Vodă s-a numit înainte Cuhea, fiind reşedinţa voievozilor români din Maramureş. In acea vreme a fost ridicată o cetate pe malul înalt al Izei, şi o biserică din piatră ale căror ruine se mai pot vedea şi acum.
De aici a plecat în 1359, împreună cu oÅŸtenii săi cei mai de seamă, voievodul Bogdan către Moldova. Citeste mai departe »
November 04 2011 | 2,075 vizualizari | Obiective Turistice | Nici un comentariu »
« Pagini mai vechi - Urmatoarea pagina »
